Omul de afaceri Mircea Stănculescu, originar din Călimăneşti şi implicat până de curând în mediul politico – administrativ al acestui oraş, a postat pe blogul personal un articol foarte bine documentat despre apa termală de sub oraşul – staţiune. Inginer de profesie, Stănculescu explică exact la ce grad de extracţie şi procesare se află acum sondele şi instalaţiile care funcţionează astăzi la Călimăneşti, dar şi ce ar trebui făcut pentru ca oraşul să micşoreze sau să stopeze pierderile imense de apă, implicit de energie, pe care le are. Articolul face trimitere şi la un scurt istoric al implementării proiectului de extracţie şi valorificare a apei geotermale, care îşi are începutul undeva prin 2000. De asemenea, mai pune la dispoziţie cititorilor şi un document cu schema de principiu a staţiei geotermale de la Călimăneşti. Stănculescu a fost consilier local între 2008 şi 2016.
Călimăneşti şi apele geotermale
Trăim într-o ţară cu resurse date de Dumnezeu, cu un potenţial considerabil în ceea ce înseamnă surse regenerabile de energie, în speţă energie geotermală. Bineînţeles că această energie este utilizată pentru producerea de energie termică necesară încălzirii diferitelor zone rezidenţiale dar si a centrelor de balneologie existente, ca si în oraşul Călimăneşti. Din păcate, atât în România cât şi în oraşul nostru, aceasta resursa este utilizată doar într-o proporţie de 30% din potenţialul existent, asta şi din cauza lipsei unor surse de finanţare care să vină în sprijinul acestor proiecte atât de importante pentru o comunitate locală. Realizarea unei investiţii doar pentru o sondă, ar urca undeva la vreo două milioane de euro, asta pe lângă costurile privind conductele de transport. În prezent, în Călimăneşti există trei sonde (vezi schiţă) care furnizează apa geotermală, care este scoasă la o temperatura de 90-95 de grade, iar în urma procesării tehnologice ajunge în casele cetăţenilor sau instituţiilor la 55-60 de grade Celsius.
Vreau ca prin acest articol să ne aducem aminte că primul primar care s-a implicat în această mare şi importantă investiţie a fost domnul Tudor Neamţu, care, în anul 2000 a semnat contractul de finanţare cu austriecii, a trecut la implementarea acestui proiect, continuat şi finalizat de următorul primar, Gheorghe Dulcea. Pe atunci, nu se punea problema luptelor politice pe care le întâlnim astăzi, iar liderii centrali au acceptat şi au votat o hotărâre de guvern prin care acordau anumite facilităţi fiscale firmei care importa componentele si accesoriile de instalaţii necesare, aşa cum puteţi regăsi în aceasta în expunerea de motive a premierului de atunci, Adrian Năstase (foto facsimil).
Dar am să fac şi o scurtă descriere a acestui proces de distribuire a apei geotermale în Călimăneşti. Lângă sonda de extracţie a apei geotermale se afla o staţie termică în care, cu ajutorul unor schimbătoare de căldură cu plăci, se prepară agentul termic cu apă dedurizată, ce ajunge la o temperatura de 80 de grade. Agentul termic pleacă în sistemul centralizat de încălzire al oraşului pentru asigurarea apei calde de consum şi acoperirea unei părţi a necesarului de încălzire, conform schiţei anexate. Dureros este faptul că în urma acestui întreg proces, apa geotermală încă mai rămâne la o temperatura de aproximativ 45 de grade şi este deversată în Olt, nefiind valorificată în întregime. Astfel se crează un impact negativ asupra mediului din zona de deversare. În acest sens, dacă nu reuşim să identificăm resursele financiare necesare realizării unor noi sonde de extracţie, în vederea acoperirii necesarului de încălzire în mai multe zone ale oraşului Călimăneşti, atunci, ar trebui sa ne concentram măcar pe găsirea unor soluţii de utilizare şi îmbunătăţire a apei geotermale care se deversează în Olt la temperatura de 45 de grade. Deci, de mare folos cetăţenilor care nu beneficiază de acest mijloc de încălzire. Un al doilea punct pe care vreau sa-l subliniez, este că ar trebui să se facă demersurile necesare pentru ca aceste resurse naturale sa revină în gestiunea Consiliului Local, pentru ca preţul pe gigacalorie să fie mai mic şi să avem posibilitatea de a accesa fonduri pentru realizarea unor alte sonde de extracţie. (Mircea Stănculescu)
CITIŢI AICI – Expunere de motive Adrian Nastase
