EXPLOZIV! Senatorul vâlcean Laurenţiu Coca a participat la un ,,asasinat” moral

 La unul dintre cele mai ruşinoase momente care vizează evenimentele din 1989, petrecute în Parlamentul României, a participat şi un senator vâlcean. Pesedistul Laurenţiu Coca (foto 1) a votat, în octombrie 2010, înaintarea avizului de propunere de retragere a titlului de erou – martir al Revoluţiei din decembrie, pentru doi dintre ofiţerii ucişi la ordinul agenturii sovietice: Gheorghe Trosca (foto 2) şi Eugen Trandafir Cotună. Aşa cum s-a amintit de-a lungul timpului, în presă, iniţiativa în Comisia Parlamentară pentru Revoluţionari, a avut-o un fost senator PNL, Raymond Luca (foto 3), născut în URSS.

Laurenţiu Coca prostit de Raymond Luca! Sau mai mult decât atât…?!

Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie, a decis în şedinţa din 19 octombrie 2010, să propună retragerea titlului de eurou – martir pentru Gheorghe Trosca şi Eugen Trandafir Cotună şi să trimită propunerea preşedintelui României. Preşedintele acestei comisii era, la acea dată, senatorul PNL, Raymond Luca, născut în URSS. Din biografia sa reiese că s-a născut pe teritoriu sovietic, fiindcă părinţii săi fuseseră trimişi la studii, în oraşul Sverdlask. Secretarul comisiei a fost senatorul PSD Vâlcea, Laurenţiu Coca. Acesta nu poate spune că nu a ştiut ce votează, pentru că ordinea de zi nu a fost stufoasă, fiind dezbătute doar trei puncte. Propunerea lui Luca pentru Trosca şi Cotună a fost votată a doua (foto 4 – facsimil). Ba mai mult, lui Coca i-au trecut documentele prin mână, în prealabil, fiindcă era secretarul comisiei. Alături de cei doi au mai votat, spre ruşinea lor, parlamentarii: Gheorghe Hogea, Firczak Gheorghe, Daniel Stamate, Niculae Mircovici şi Victor Socaciu. Au absentat de la şedinţă Marius Cristinel Dugulescu, Toni Greblă, Dumitru Florian Staicu şi Dorel Jurcan (oare cum ar fi votat fostul senator pedelist de Vâlcea?!). Care a fost motivul pentru care Laurenţiu Coca a votat aberanta şi ruşinoasa propunere a lui Raymond Luca? Se nasc doua variante, una foarte plauzibilă şi alte cu mici şanse de adevăr. Prima: Coca a votat fără să ştie ce propune Luca, în perfectă necunoştinţă de cauză, mizând că oricum nu contează (ipoteza plauzibilă). Exemplu definitoriu pentru parlamentarii care nu ştiu ce votează şi orice interesat se poate folosi de amatorismul lor. A doua variantă: senatorul vâlcean a votat fiindcă aşa a primit indicaţii (ipoteza mai puţin plauzibilă), iar în acest caz ar trebui să dea explicaţii de la cine şi pe ce linie. Mai ales că PSD Vâlcea se pregăteşte să-l pună, din nou, pe lista pentru alegerile parlamentare din noiembrie.

,,Corbii” se răzbună într-o noapte de iarnă

Cazul grupului de ofiţeri şi subofiţeri ai Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA), asasinaţi în noaptea de 23 – 24 decembrie 1989, în faţa Ministerului Apărării Naţionale din Bucureşti, a fost supra – mediatizat. Este, deci, cunoscut faptul că generalul Nicolae Militaru, ajuns prin forţa evenimentelor, în urma loviturii de stat, ministru al apărării naţionale, a ordonat să fie chemate efective ale USLA care să ajute armata în lupta cu teroriştii (sau cu fantomele lor). Astfel, colonelul (grad acordat post – mortem) Gheorghe Trosca (şeful Statului Major al USLA), împreună cu locotenent – colonel Eugen Trandafir Cotună, sublocotenenţii Ştefan I. Andrei, Emil Oprea, Teodor Neagoe, Florin Constantin Surpăţeanu, Ion Costache şi Ion Muicaru (toţi cu grade acordate post – mortem), au ajuns, la bordul unor Autovehicule Blindate pentru Intervenţie (ABI) în faţa Ministerului Apărării, din cartierul Drumul Taberei – Bucureşti. Deşi fuseseră chemaţi chiar de conducerea Armatei, luptătorii USLA au fost ucişi de soldaţii din curtea ministerului, la ordinul generalului Militaru. Cadavrele lor au stat trei zile pe stradă, fiind supuse batjocurii soldaţilor şi revoluţionarilor. Imaginile filmate atunci au făcut înconjurul lumii (foto 5). Amintirea capului unui luptător USLA, înfipt în osia unui ABI este definitorie pentru ce s-a întâmplat în acel sângeros sfârşit de an.

Trosca vs. Militaru sau Direcţia a IV-a Contrainformaţii vs. GRU             

Numeroase materiale de presă scrisă şi televizată au prezentat clar faptul că Gheorghe Trosca lucrase, în calitate de ofiţer de contrainformaţii (până să ajungă la USLA, făcuse parte din fosta Direcţie a patra – Contrainformaţii din Securitate) la celebrul dosar ,,Corbii”. Unul dintre ,,subiecţii” săi a fost chiar generalul Nicolae Militaru, deconspirat şi prin munca lui Trosca drept agent al GRU (temutul serviciu secret al Armatei Sovietice). După ce Trosca l-a lucrat operativ pe Militaru, generalul a fost trimis într-un minister civil şi, ulterior, trecut în rezervă. Evenimentele din decembrie 1989 l-au readus pe Militaru în fruntea armatei, de unde s-a putut răzbuna crunt pe Trosca şi pe camarazii lui din USLA. N-a fost un incident, nu din greşeală s-a tras asupra celor două ABI – uri. Din mărturiile celor care au fost atunci în birourile din minister alături de noul şef al armatei, reiese clar că Militaru a ştiut bine ce face. Mai mult decât atât, atunci când colonelul Gheorghe Ardeleanu, comandantul USLA, i-a reproşat plângând: ,,Mi-aţi ucis oamenii, tovarăşe ministru!”, Militaru a răspuns: ,,Ce să faci Ardelene, la război, ca la război… Mai mor oameni!”. Dosarul ,,Corbii” viza trădătorii de ţară, din armată, administraţie şi partid, care erau în slujba Moscovei.

A doua ,,asasinare”

Pe 19 octombrie 2010, după ce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a emis un raport prin care constata că ofiţerii Gheorghe Trosca şi Eugen Trandafir Cotună au făcut poliţie politică, cazul a ajuns în ,,curtea” Parlamentului. În ce sens puteau să facă cei doi ,,poliţie politică”?! Ambii lucraseră în cadrul Securităţii, iar orice metodă de lucru operativ poate fi calificată drept ,,poliţie politică”. La iniţiativa unui fost senator PNL, Raymond Luca, născut în URSS, Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 au propus oficial retragerea titlului de erou – martir pentru Trosca şi Cotună. Odată cu această măsură, urmaşilor celor doi li se luau drepturile specifice. Greşeala (dacă a fost greşeală) a continuat. Preşedintele României, Traian Băsescu, la propunerea acestei comisii parlamentare, le-a retras celor doi titlurile de eroi – martiri. Totuşi, la doi ani după nefasta decizie, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a mai spălat din ruşinea de care s-a pătat comisia parlamentară şi Palatul Cotroceni. Pe 20 decembrie 2012, o delegaţia a conducerii serviciului, în frunte cu directorul de atunci, George Maior, a dezvelit un monument în memoria luptătorilor antiterorişti, chiar pe locul unde au fost măcelăriţi cei opt uslaşi (foto 6). Ziua de 24 decembrie a fost decretată Ziua Luptătorului Antiterorist, spre continua aducere aminte a echipei colonelului Trosca. Dar şi spre amintirea asasinilor trădători, de ieri şi de azi.

[supsystic-gallery id=44]