Într-o emisiune tip confruntare electorală, în plină campanie, Victor Stănculescu (ocupantul celei de-a doua poziţii pe lista PNL la Camera Deputaţilor) face o afirmaţie pe cât de stupidă pe atât de scandaloasă. Moderatorul emisiunii, jurnalistul Claudia Mesea Paraschivescu, expunea problemele unei mari mase de cetăţeni, salarizată cu 1000 de lei, dându-se exemplu. Ce îi spune avocatul Victor Stănculescu: ,,Trebuie să vă găsiţi un prieten bogat!”
Comportamentul de-a dreptul revoltător al candidatului PNL Vâlcea este girat de şeful său de partid, deputatul Cristian Buican, care l-a sprijinit să obţină un loc eligibil pe listă.
5 thoughts on “Replică şocantă a unui candidat PNL Vâlcea la Camera Deputaţilor: ,,Găsiţi-vă un prieten bogat!””
Comments are closed.
Desigur, statistic vorbind, suntem o țară de lichele și de secături, onoare excepțiilor, mult prea puține însă pentru a schimba ceva. Și mai cred că două categorii profesionale sunt cele mai responsabile pentru halul în care a ajuns România: juriștii și economiștii. Mie mi-ar fi rușine să mă dau jurist, avînd o cultură de o precaritate infiorătoare de care m-am convins demult că-i este caracteristică acestui jurist pârât. Și când mă gândesc că oameni ca el și ca alții asemenea lui ne vor face nouă legi… Apropo, în Anglia exită legi neschimbate și în vigoare de peste 350 de ani, în SUA – de peste 250 de ani etc. Credeți că în aceste țări legile sunt însoțite și de instrucțiuni de aplicare? Numai la Românica există așa ceva! De ce? Simplu! Pentru că în țara asta de lichele și de secături legile sunt făcute pentru a fi eludate și nu pentru a fi respectate! Asta, pe lângă faptul că sunt făcute de mulți, foarte mulți parlamentari semianalfabeți, dacă nu chiar proști sadea! Vedeți legislația actuală (cine se pricepe cât decât): vă veți îngrozi câte legi se bat cap în cap, ba, mai mult – exstă instrucțiuni de aplicare care anulează pur și simplu lgea pentru care sunt făcute! Când eram în „câmpul muncii”, nu plăteam impozit pe salariu fiind persoană cu handicap. După ce am ieșit la pensie – ani de zile mi s-a reținut impozit din pensie pentru ceea ce depășea un anumit cuantum (ultima dată era 1000 de lei). După mulți ani de zile, în care am făcut zeci de sesizări, unele (ultimile) pe un ton aproape jignitor (am ajuns să-i fac pur si simplu idioți pe parlamemtari și guvernanți), în sfîrșit au priceput și ei că situația era total anapoda! În timpul serviciului, mi s-a pus în vedere la un moment dat că am de ales între funcție și drepturile de persoană cu handicap („invenție” a conducerii „înelepte” a Oltchim-ului). Se uita că eu nu am fost numit în acea funcție, ci am câștigat-o în urma unui concurs și pentru capacitățile mele profesionale. Ei, bine, le-am arătat cu cine s-au pus, deși am fost eu împotriva tuturor! Apoi, mi-au reținut impozit pe recompensa unor brevete de invenție și iarăși a trebuit să le arăt că „s-au pus” cu cine nu trebuia! A trebuit să-i pun sub nas dobitocului de șef al Oficiului Juridic și mocofanei de șefă a Serviciului Financiar care-mi făcuse reținerea ilegală, legea referitoare la persoanele cu handicap și să le citesc paragraful în care scria că pentru orice venit persoanele cu handicap gr. I și II (așa era la început) nu plătesc impozit, inclusiv pentru prime și premieri. Apoi, câți știu că datorită mie s-a schimbat legea prin care se acordau grupele de muncă? Da! Fiindcă, deși lucram în cercetare, eu am demonstrat că lucrez cu oameni mei în aceleași condiții (încadrabile în gr. I-a de muncă) cu secțiile productive, ba chiar în condiții de toxicitate mai grele decât cei din secțiile productive! Și astfel am obținut un amendament la lege conform căruia „colectivele de cercetare care lucrează în aceleași condiții cu secțiile productive încadrate în gr.I-a de muncă, beneficiază de încadrarea în aceeași grupă de muncă”. Bineînțeles, amendamentul era valabil pentru toată țara, beneficiind de el o mulțime de oameni, fără să aibă habar cui ar trebui să-i mulțumască pentru asta (vedeți, eu chiar pot pretinde că sunt calificat pentru a fi parlamentar din moment ce, ca simplu cetățean, am reușit să amendez două legi!). Iar pentru cei care-l lingeau în fund pe Roibu și mă înjurau că ce am eu cu el, că el este un „menajer” (așa pronunțau unii) nemaipomenit și extraordinar, eu nu eram decât handicapatul care are drepturi, neavând habar că mâncam clorură de vinil cu lingura zilnic, pentru a-i face lui Roibu cât mai multe sortimente de PVC și de cea mai bună calitate, pentru ca acest mafiot să le vândă la export ca fiind de cal. I-a, dar să încaseze contravaloarea ca fiind de cal. a II-a, încât astăzi am ficatul în pioneze și știu de ce voi crăpa, dar lui, până astăzi să nu i se miște nici măcat un fir de păr din cap! Cum spuneam: ȚARĂ DE LICHELE, ȚARĂ DE SECĂTURI, NE MERITĂM SOARTA CU VÂRF ȘI ÎNDESAT CĂCI „FIECARE POPOR ÎȘI ARE CONDUCĂTORII PE CARE ȘI-I MERITĂ!” (Karl Marx). P. S. Am uitat să menționez că pensia mea este de cel puțin 10 ori mai mică decât a unui foost magistrat!
Scuzați greșelile, nu sunt câtuși de puțin agramat, pur și simplu mă infurii când abordeaz astfel de subiecte și, ca urmare, mai greșesc. Asta ca să nu mi se reproșeze că văd paiul din ochii altora (îi disprețuiesc așa cum nu vă puteți imagina pe cei care siluiesc limba română!), iar bârna dintr-ai mei – nu!
Bravo, Mariane, fii consecvent cu tine însuţi!…
Aprecierea de „ţară de lichele, ţară de secături”, a ardeleanului Octavian Goga, care trecuse munţii în Regat, venind la Ţara Mumă, se referea la clasa conducătoare din vremea Primului război Mondial. Dar tu, parc-ai avea mania persecuţiei sau ambiţia de-a deveni mai pesimist şi mai nihilist decât Emil Cioran (un medic de specialitate ţi-ar putea spune de ce boală suferea acesta, din cauza căreia gândea astfel, ajungând „Pe culmile disperării”, ca să folosesc chiar sintagma sa!), că altfel nu-mi explic de ce utilizezi în mod exagerat sintagma lui Goga (sau, poate eşti, vorba aceluiaşi Goga, „Vinul care fierbe”?!)
Dac-ai fi animat de-o gândire constructivă, l-ai folosi pe Marin Preda: „Poporul acesta ar putea fi un popor mare dacă ar scăpa de lichele şi de lichelism.”!
Dacă nu te-aş cunoaşte, aş fi zis că numai o lichea şi-o secătură îşi poate face astăzi Drapel din sintagma lui Goga…
Habarn-ai tu, Mircea, de câte ori am apelat la citatul acela din Marin Preda! (Re?)Citește-mi articolele! Ceea ce vreau eu a susține, că tot suntem amândoi absolvenți de facultăți tehnice, este MEDIA, REZULTANTA – COCLUZIA FINALĂ la care ajunge orice om cu scaun la cap care analizează situația actuală și halul în care am ajuns. Da, există și mulți oameni inteligenți, morali și capabli în amârâta noastră de ȚARĂ, dar ce folos dacă ei „nu se bagă”?! Uită-te numai al indivizii care „populează” astăzi clasa politică românească! Pe de altă parte, mai vreau a spune că primii vinovați pentru starea asta suntem noi, poporul! Ca să vezi cum gândește majoritatea românilor, îți reamintesc „argumentul” multora dintre cei care l-au votat pe actualul nostru primar (despre care, apropo, acum sunt convins că a făcut pușcărie nevinovat, dar doar acest caz/speță, după cum sunt la fel de convins că după 1989 nu a existat primar în România care să nu fi furat sau să nu fi fost corupt!): „Da, dom’le, o fi furat, da’ a și făcut!”. Așadar reține: DACĂ CINEVA ÎȘI BATE JOC DE MINE, O FACE PENTRU CĂ POATE ȘI PENTRU CĂ ARE DE CINE-ȘI BATE JOC, IAR PENTRU ASTA SINGURUL VINOVAT SUNT EU! Mai pe șleau: noi suntem principalii vinovați pentru că nu avem inteligența, moralitatea și capacitatea de a crea adevărați CONDUCĂTORI DE ȚARĂ! Și mai pe șleau: suntem vinovați fiindcă nu avem „cohones” pentru a lua lichelele și secătuurile din fruntea țării de gât și a da de pământ cu ei!
Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce am vrut a spune îți dau și două citate:
1. „Un popor care alege politicieni corupţi, impostori, hoţi şi trădători, nu este victimă, ci complice.” — George Orwell;
2. „Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcţii publice.”— Esop.
Vă admir din săraca noastră Moldovă, dle Marian!
Şi mă bucur că mai sunt Oameni ca Dvs. prin ţara subjugată de Tîlhari şi Lichele.
Ca să nu mai pic în păcatul parşiveniei, mînăriei electorale, din 2006 eu nu am mai votat, nici referendat pe nimeni şi nimic. Nu mai accept ca votul meu să conteze numai la „frecvenţa” la vot şi validarea unor fraude flagrante. Cît despre „debarcarea” violentă a con-ducacilor… De la luptele pentru domnii, la Tudor şi Eterie; de acolo, către instaurarea altor regimuri cică moderne, cică.con-timporane (vezi 1989-91, cu „aportul” evident al uniformelor graduate, indiferent de armă, servicii) -, Violenţa norodului înăspri şi diversifică şi mai Violenţele statale… Aşa că azi s-a ajuns pînă la ceea ce se vede: reducerea manifestărilor colective la bagatelizate promenade hai-hui, străjuite de „oamenii de ordine”, sbotate perfid de falşi civili, daţi de suporteri chipurile turbulenţi, dar al naibii de bine comando-antrenaţi, organizaţi…
Cine s-a plîns de poliţia politică ceauşină, abia Azi vede ce-nseamnă Poliţie Politică „la standarde occidentale”.
iertare, dar io nu pot păli pe nimeni în, la cap! Dar, cu vreo palmă-pamflet îmi mai permit atingere la obraze de canalii.
Atîta pot, atîta fac.