Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne sau internaţionale, Guvernul, girat de domnii Dragnea şi Tăriceanu, a lovit în ceea ce înseamnă siguranța românilor și a intereselor lor legitime, prin emiterea Ordonanței 13.
Această Ordonanță de Urgență a avut două tipuri de efecte: unul benefic, din punct de vedere social, și altul nociv, din punct de vedere economic. Nu îmi permit să comentez aspectele juridice întrucât depășesc aria mea de competență.
Gestul inexplicabil și necugetat al Guvernului, prin care a ales să declanșeze așa zisul „proces al schimbării”, a trezit din amorțire un popor care dădea semne ale obișnuinței cu moravurile politice autohtone.
România a fost martora celor mai mari proteste din ultimii 28 de ani. Cetățenii care au participat la „mișcările de rezistență” de la Palatul Victoria au sancționat dur lipsa comunicării și a deschiderii Guvernului spre dialog, solicitând transparență în actul decizional. România a dat semnalul schimbării în bine. Oamenii ieșiți în stradă au devenit un erou colectiv în ecoul internațional. Acest erou colectiv s-a transformat într-un ambasador de succes al imaginii țării noastre în Europa și a reușit să spulbere mituri, cum că românii ar da în cap, românii ar cerși, românii ar fura. Prin spirit civic au demonstrat că vor să muncească în țara lor, dar într-o țară cinstită, care să le aprecieze și să le stimuleze eforturile. Românii au dat lumii întregi o lecție a democrației, cu principiile și valorile ei, manifestând respect pentru statul de drept. Pornind de la o binecunoscută sintagmă mi-aș permite să susțin că, dată fiind dinamica ultimelor zile, pe lângă presă, poporul a devenit „câinele de pază al democrației”.
Dar, în același timp, așa cum spunea Octavian Paler, „am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit”. Astfel, s-au mobilizat protestatarii de la Palatul Cotroceni. Chiar și așa, nu consider că avem o țară divizată prin ură, ci una unită prin nemulțumire. Aceste proteste sunt semne ale unei societăți sănătoase, care a ales să se implice pașnic și să se exprime liber.
Am amintit și de existența unui efect nociv, „intrat în vigoare” chiar înaintea publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței 13. Un declin economic care greu mai poate fi controlat, cu repercusiuni pe termen lung. Concret, leul a început să se prăbușească în raport cu alte monede, iar încrederea în titlurile de valoare româneşti a scăzut la cote alarmante. Deprecierea banilor va atrage după sine scumpiri ale alimentelor şi combustibililor, așa cum atenţionează analiştii economici. În plus, dobânzile la împrumuturi au crescut, iar trendul pare că se va menţine.
Cu un buget construit pe o ipotetică şi extrem de entuziastă creştere economică de 5,2%, în care atragerea de fonduri europene joacă un rol esențial, România riscă, în acest context, nu numai să rateze ţintele propuse în actualul program de guvernare, ci chiar să intre într-un declin economic ale cărui proporții şi consecințe sunt greu de estimat.
Ce au înțeles investitorii străini din acest episod sumbru? Faptul că avem un Guvern capabil să lase economia pradă corupţiei, prin contracte date cu dedicaţie. Declaraţiile premierului Grindeanu privind „angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei” nu mai conving pe nimeni.
„Altă întrebare!” Oare povestea acestei Ordonanțe s-a încheiat cu adevărat? În acest caz, timpul ne va oferi un răspuns.
„După atâta frig și ceață” sper că va răsări, cândva, și soarele! Până atunci însă, doamnelor și domnilor guvernanți, vă invit să îndrăzniți să credeți în România condusă de oameni cinstiți!
Senator PNL, Circumscripția nr. 40 Vâlcea,
Romulus Bulacu
