„Congresul Partidului Popular European (PPE), din care face parte și Partidul Național Liberal (PNL), s-a desfășurat în perioada 6-7 martie 2024 la București, capitala țării noastre devenind astfel centrul de greutate al piliticii europene, deopotrivă prin amploarea și deciziile care s-au luat. Cu peste 2.000 de delegați din peste 40 de țări – printre aceștia regăsindu-se politicieni din primul eșalon al instituțiilor Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European Roberta Metsola, 15 șefi de state și de guverne, comisarii din familia politică a PPE și președinții de partide din PPE – Congresul a stabilit obiectivele PPE pentru viitoarele alegeri europene.
Anvergura politică a evenimentului reiese din noua agendă de lucru a PPE, prin adoptarea a șase rezoluții, dintre care trei de urgență, și a unui manifest, care face referire, între altele, la aderarea completă la Spațiul Schengen a României și Bulgariei. Deși fără o prea mare relevanță juridică la nivelul UE, manifestul arată, totuși, solidaritatea europenilor față de România și Bulgaria în drumul, sinuos, de aderare la spațiul comun. Chiar dacă îndeplinesc toate criteriile de adereare, celor două state i se opune vetoul Austriei, care, prin discursul cancelarului Karl Nehammer, a reiterat, ad nauseam, aceleași „cauze” pentru care Bucureștiul și Sofia nu pot adera deplin la Spațiul Schengen.
Congresul PPE a stabilit și candidații pentru șefia viitorului Parlament European și a Comisiei Europene, care vor trebui să înfrunte o serie de provocări sinergice, unele dintre ele fiind deja cunoscute. Uniunea Europeană va fi ceea ce vom reuși să facem din ea, de la securitate și apărare până la mediul de afaceri și sectorul agricol. Va trebui să dezvoltăm politici coerente și bine articulate, lipsite de eclectism, astfel încât să demonstrăm că suntem uniți.
În mod evident, intervenția brutală a Federației Ruse în Ucraina va fi o prioritate în cadrul to do list al UE. Fluiditatea evolutivă şi impredictibilitatea mediului internaţional de securitate au dus, în ultimele decenii, la o recalibrare a determinantelor acestuia: riscuri, ameninţări, vulnerabilităţi, pericole. Acţiunile Federaţiei Ruse, actor politic cu vocație hegemonică, sunt grefate pe acele raisons d’État fundamentate pe un curs axat pe restabilirea statutului de mare putere, după mai bine de 30 de ani de la ceea ce Kremlinul consideră că ar fi ultima umilire impusă a Occidentului. Războiul din Ucraina a antrenat o serie de crize, cu bătaie lungă, unele dintre ele nerezolvate, care afectează bunăstarea UE.
Extremismul politic, naționalismul exacerbat, migrația, revizionismul, revirimentul politicilor de forță sunt doar câteva dintre provocările pentru care trebuie să ne pregătim. Prin valorile și principiile noastre comune, proiectul european a oferit cetățenilor săi un grad ridicat de siguranță și al calității vieții. Este datoria noastră să ducem aceste lucruri mai departe, să asigurăm pacea și prosperitatea în Europa și în lume. Mobilizarea noastră colectivă, enunțată în cadrul Congresului PPE, se va face exact în sunsul oferirii dezideratelor expuse, prilej cu care cred și îmi doresc să le atingem”.
Laurențiu Cazan, deputat PNL Vâlcea
