În ultimele trei decenii, România a evoluat prin acţiunea, deopotrivă, individuală şi concertată a cetăţenilor ei, îndeplinind obiective naţionale necesare pentru consolidarea coeziunii interne şi a relevanţei pe plan extern: integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Pe lângă acestea, românii au demonstrat, în diferite ocazii, ataşamentul pentru valorile şi principiile euro-atlantice, pentru apărarea statului de drept şi a democraţiei, lupta împotriva corupţiei, independenţa justiţiei, implicarea civică, toate acestea constituind elementele unei culturi politice subsecventă democraţiei participative.
Progresul nu trebuie să se oprească aici. Românii vor o ţară sigură şi prosperă, care să aibă în centrul ei cetăţeanul ca fundament al acţiunilor instituţiilor statului. Din punctul meu de vedere, România se va dezvolta, în calitate de actor politic internaţional, ca stat care va funcţiona pentru fiecare cetăţean. Triada stat-societate-cetăţean va fi vectorul care va garanta democraţia reală.
Revirimentul politicii de forță a unor actori politici cu vocație internațională și asertivitatea Federației Ruse în Europa de Est, concretizate prin invazia Ucrainei vor constitui, și în viitor, o amenințare la adresa securității Europei și nu numai, la care trebuie să răspundem cu fermitate prin acțiuni de descurajare.
Ţara noastră va continua eforturile în direcţia sporirii stabilităţii, credibilităţii şi transparenţei decizionale la nivel instituţional şi va rămâne acelaşi partener credibil şi onest la nivelul alianţelor din care face parte. În viziunea mea, va creşte gradul de valorificare dintre dimensiunea teritoriului, resurse, populaţie, aşezarea geografică şi valorile, intenţiile, aşteptările noastre ca naţiune.
Concomitent, prognozez că România va înregistra ritmuri de creştere economică în marja mediei UE, asigurându-se, astfel, continuarea procesului de convergenţă prin care se va reduce decalajul nivelului de trai din România faţă de cel al UE. Acestea se vor corela cu reducerea constantă a numărului de locuitori ca urmare a îmbătrânirii populaţiei şi a emigrării. De asemenea, va creşte influenţa tehnologiilor emergente şi disruptive asupra vieţii cotidiene, în general, şi pentru asigurarea securităţii, în special.
Pe acest fundal, nutresc convingerea că cele două rânduri de alegeri – prezidențiale și parlamentare – care vor închide acest an electoral, au o importanță deosebită pentru reificarea dezideratelor mai sus-menționate. Este important ca „oboseala electorală” să nu pună stăpânire pe noi și să ieșim în număr cât mai mare la vot, exprimându-ne preferințele în funcție de interese, fără a da curs ascensiunii naționalismului, care nu trebuie să fie un substitut al patriotismului.
Rezultatul votului este important pentru modelarea securităţii ţării și trebuie să fie concordantă cu aspiraţiile noastre ca naţiune. Statutul de ţară cu triplă frontieră – naţională a NATO şi a UE – oferă României beneficii şi responsabilităţi în materie de securitate şi apărare. Pentru ţara noastră, definirea modalităţilor de asigurare a securităţii naţionale trebuie să se fundamenteze pe sinergia dintre interacţiunea între poziţia geopolitică/ geostrategică şi potenţialul naţional şi contribuţia colectivă la nivel multilateral, în special NATO şi UE. Pentru a ne apăra și promova interesele într-un proces al globalizării accelerat, capabilităţile interne şi cooperarea sunt cuvintele cheie.
În acest context deficil, consider că, prin dreptul la libera exprimare a cetățenilor prin vot, se vor lua cele mai bune decizii la nivel statal, astfel încât provocările care ne stau în față să fie trecute, iar parcursul țării noastre să ne consolideze statutul, de aliat serios, la nivel internațional.
