Asertivitatea Federației Ruse în ceea ce consideră „vecinătatea apropiată”, în cazul nostru Republica Moldova, este grefată pe acele raisons d’État bazate pe un curs axat pe restabilirea statutului de mare putere, după mai bine de 30 de ani de la ceea ce Kremlinul consideră că ar fi ultima umilire impusă a Occidentului. Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pentru modificarea Constituției în vederea aderării la UE au evidențiat dimensiunea războiului hibrid, dirijat de la Kremlin, cu scopul precis de a interfera în politica internă a unui stat cu o politică pro-occidentală.
Moscova nutrește convingerea că are un drept imprescriptibil asupra propriei „sfere de influență”. Resuscitarea sau reconstrucția imperiului prin „reimperializare” este nucleul politicii Kremlinul, iar vehiculul reimperializării Federaţiei Ruse este populaţia defunctei URSS rămasă în afara graniţelor. Aici nu ne referim numai la etnicii ruşi/diaspora rusă/minoritatea rusă, ci şi la rusofili, rusofoni (vorbitori de limbă rusă), nostalgici, agenţi de influenţă etc., pe scurt „compatrioţi”, care se consideră parte a Russki Mir (lumea rusă). Aceasta este şi funcţia strategică a etno-reimperializării. Retragerea carcasei imperiale a URSS a lăsat în urmă, printre altele, cetăţenii „imperiali”, deveniţi acum minorităţi în statele apărute după colapsul comunismului, o categorie socială dedicată metropolei, dispreţuitoare faţă de băştinaşi, caracterizată de superioritate şi îngâmfare. „Compatrioţii” sunt o populaţie resentimentară, care trăieşte în altă realitate, cea impusă şi promovată de Moscova, şi refuză să se supună şi adapteze legilor şi normelor de convieţuire socială din statele nou apărute.
În primul tur al alegerilor prezidențiale și al referendumului care s-au desfășurat duminică, 20 octombrie 2024, în Republica Moldova, am asistat la un soft power al războiului hibrid, orchestrat de la Kremlin, prin metode și mijloace dintre cele mai diverse, pornind de da dezinformare și propagandă și mergând până la mituirea votanților și mobilitatea acestora între mai multe secții de vot, peste toate planând umbra și amenințarea măsurilor coercitive ale Federației Ruse. Dacă în cazul alegerilor prezidențiale, președinta în exercițiu, doamna Maia Sandu, a acumulat 42,45% din totalul voturilor exprimate, pe locul al doilea, cu 25,98% din sufragii, clasându-se fostul procuror general, cu puternice afinități rusofile, Aleksandr Stoianoglo, în cazul referendumului pentru modificarea Constituției avem de a cu un rezultat care nu trebuie privit ca un eșec, ci ca puternic viciat de mecanismele complexe ale războiului hibrid rus. Cu toate acestea, doamna Președinte Maia Sandu a reușit, cu resurse puține, să iasă victorioasă în urma alegerilor și a validării referendumului, ambele cu o miză uriașă pentru viitorul țării sale.
Însă, lucrurile nu se opresc aici. Deși mai este un tur al alegerilor prezidențiale, în care actuala președintă pornește ca favorită, analiza scorurilor celorlalți candidați relevă o strategie a Moscovei care a testat mai multe persoane care promovează politici pro-ruse pentru președinția Republicii Moldova și care, în eventualitatea în care și-ar uni eforturile și ar acționa concertat, ar putea crea probleme serioase Maiei Sandu. Lupta crâncenă cu Moscova este departe de a se fi terminat, mai ales dacă ne gândim și în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare care se vor desfășura la anul în Republica Moldova.
Concluzia este că, deși „prinsă” în războiul din Ucraina, Federația Rusă dispune de resurse materiale și umane suficiente pentru a „lupta” pe mai multe fronturi, cu metode și mijloace dintre cele mai diverse. De asemenea, în contextul în care și în țara noastră vor avea loc alegeri prezidențiale și parlamentare, putem constata o intensificare graduală a războiului hibrid rus prin care anumiți candidați, cu conduite politice maculate și viziuni pro-ruse, încearcă să acceseze instrumentele puterii. Din aceste considerente, trebuie să conștientizăm că votul este un instrument important pe care cetățenii îl au și îl pot folosi pentru consolidarea democrației.
