Ţara noastră se mândreşte cu locuri extraordinare care, din păcate, nu sunt suficient promovate. Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale şi istoriei sale bogate. Oriunde te-ai duce, rămâi impresionat de abundenţa arhitecturii religioase şi cea a oraşelor medievale. În ultimii ani, România a căpătat o carte de vizită renumită, având imaginea unei destinaţii turistice care are multe de oferit călătorilor.
Prinţul Charles a devenit unul dintre cei mai buni „români”, omul care ne „vinde” – garantând cu notorietatea sa – imaginea la export, ori de câte ori are ocazia. “Ce îmi place la România este caracterul său atemporal, remarcabil, desprins parcă din poveştile copilăriei. În general, oamenii îşi doresc să aparţină, să se identifice cu natura. Hrăneşte sufletul şi inima. Asta îţi face, până la urmă, România”, declara anul trecut, Prinţul de Walles.
Judeţul Vâlcea nu se lasă mai prejos, punând la dispoziţia călătorului un tezaur turistic de nepreţuit – staţiuni balneoclimaterice şi montane, o salină vestită pentru beneficiile terapeutice alături de izvoare minerale şi ape termale, o pârtie de schi modernă, peste 70 de peşteri, cascade şi peisaje de vis, trovanţi, cule, fortificaţii romane şi cetăţi dacice, peste 100 de mănăstiri şi biserici cu un stil arhitectural autentic românesc, dintre care Mănăstirea de la Hurezi intrată în Patrimoniul UNESCO și Mănăstirea dintr-un Lemn de la Frânceşti considerată una din cele 7 minuni ale României. Dar, cel mai important, oferă, ca multe alte zone româneşti, posibilitatea întoarcerii în timp, prin sărbătorile păstrătoare de tradiţii – “Cocoşul de Hurezi”, “Învârtita Dorului” de la Vaideeni, “Fagurele de aur” la Tomşani, “Izvorul Dorului” la Băbeni, “Hora Costumelor Populare” Pietrari, “Brâul de aur” de la Bărbăteşti, “Cântecele Oltului” la Călimăneşti, “Ziua Olarului’ la Lungeşti, “Culesul Viilor’ la Drăgăşani. Vâlcea este un judeţ păstrător de tradiţii, identitate naţională peste graniţe. Aici, localnicii trăiesc în armonie cu natura, multe din obiectele casnice fiind făcute de propriile lor mâini, prin meşteşugurile transmise din generaţie în generaţie.
Cu toate frumuseţile pe care le are de oferit, Vâlcea se află într-un continuu declin. Suntem pe ultimele locuri atunci când vine vorba de nivelul de trai, nivelul de salarizare şi surprinzător, turism şi pe primele locuri când statistica emite date privind lipsa investiţiilor, şomajul, număr de accidente auto, preponderente din cauza Văii Oltului, deoarece singura autostradă Sibiu –Piteşti, aflată la nivel de proiect incert, ne ocoleşte. În secolul XXI, avem un drum naţional de pământ- DN7D, astăzi cu promisiuni de asfaltare după finalizarea Autostrăzii, drumul de intrare către pârtia de schi de la Obârşia Lotrului DN 7A care trebuie urgent reabilitat şi o cale ferată Vâlcea-Vâlcele, care deşi era aproape finalizată, a fost abandonată de 30 de ani, aflându-se în paragină. Vâlcea nu este încă legată de o autostradă care să o prezinte atractiv pe harta investiţiilor.
Lipsa unei infrastructuri moderne determină lipsa investiţiilor şi alungă turiştii. Amânarea construirii unei logistici aplicabile pentru judeţul Vâlcea, care să o includă la modul strategic, va perpetua lipsa locurilor de muncă şi un colaps economico-social de neoprit, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani au fost făcute mii de disponibilizări în cadrul companiilor sau al instituţiilor care erau considerate ca fiind „sigure”, din punctul de vedere al unui loc de muncă stabil: Oltchim, CET Govora, RAJDP, Hidroelectrica, Poşta Română, etc.
Doamnelor şi domnilor guvernanţi, nu mai ignoraţi posibilităţile şi nevoile judeţului Vâlcea! Priviţi-l şi giraţi-l cu aceeaşi încredere care v-a fost acordată în luna decembrie a anului trecut!
Romulus Bulacu, senator de Valcea
