Cum a ajuns municipiul Râmnicu Vâlcea într-o criză sanitară unică în postdecembrism putem desluși cu ajutorul unor documente care, puse cap la cap, dau imaginea clară a tabloului. Chiar dacă această criză care se anunța cumplită în plină vară nu a durat nici 48 de ore, nu poate fi trecută cu vederea. La câteva zile după rezolvarea urgentă a situației, datele sunt clare: o grupare din PNL condusă de viceprimarul Virgil Pîrvulescu a dorit să dea o lovitură actualului salubrizator – SC Romprest Energy, pentru a aduce un altul – SC Brai – Cata. Motivele vor fi, cel mai probabil, expuse în fața procurorilor. Un alt obiectiv al indusei crize ar fi fost crearea imaginii că primarul Mircia Gutău nu mai poate menține un oraș curat.
Debutul crizei: votul din CL
30 iunie 2020, ședința ordinară a Consiliului Municipal. Primarul Mircia Gutău pune pe ordinea de zi un punct care, dacă ar fi fost votat de majoritatea consilierilor, ar fi dus la o mărire a taxei de salubrizare cu 2 lei/persoană lunar. Reprezentanții Romprest Energy (firma care se ocupă de salubrizarea capitalei de județ în urma unei licitații câștigate în 2014) s-au prezentat în fața comisiilor de specialitate, dar și în fața Consiliului Local cu note de fundamentare care susțineau creșterea. În fapt, era vorba despre costurile pe care Romprest le avea de achitat către New Reciclyng, o societate care deține unica stație de sortare din județul Vâlcea. Gunoiul colectat din municipiu trebuie obligatoriu sortate înainte fiindcă la depozitul de la Fețeni, conform autorizației de funcționare, nu pot fi depuse decât deșeuri sortate. Pentru că noile tarife nu au fost aprobate de majoritatea PNL – USR din consiliu, New Reciclyng nu a mai permis mașinilor Romprest să ducă gunoiul la sortat. Romprest a remis un comunicat prin care relata că este pus în situația să nu mai poată presta serviciul din acest motiv și că pune deșeurile la dispoziția Consiliului Local. Deci, în după – amiază zilei de 30 iunie, criza gunoiului a început.
Pîrvulescu se autodenunță. Negocia, fără mandat, cu Brai – Cata.
A doua zi, pe 1 iulie, viceprimarul Virgil Pîrvulescu se detonează bomba pe Facebook. Publică o adresă (doc 1) din 8 iunie 2021, deci cu mult înaintea începerii crizei, a SC Brai – Cata SRL către Primăria Râmnicu Vâlcea (dar, în atenția viceprimarului Pîrvulescu) prin care această societate își expunea disponibilitatea să preia salubrizarea în municipiu. Ba chiar anunța că este gata să lucreze ,,la limita tarifelor”. În realitate, documentul trimis de Brai – Cata este un răspuns la o adresă inițială a viceprimarului Pîrvulescu. De ce este grav acest schimb de ,,depeșe” între un salubrizator care nu are treabă în prezent cu primăria și viceprimar? Simplu! Conform sarcinilor de serviciu, viceprimarul liberal nu avea dreptul decât să monitorizeze problema deșeurilor din oraș și să reprezinte primăria în ADI Salubrizare. Nicidecum să negocieze în ascuns cu o altă societate, în paralel cu contractul pe care primărie îl are deja cu Romprest Energy. Oricum, primăria nu are voie legal să încheie un contract cu vreun alt salubrizator, fiindcă potrivit noii legislații în domeniu, singura entitate care va încheia contracte în acest domeniu este ADI Salubrizare. Schimbul de adrese dintre Pîrvulescu și Brai – Cata, cu trei săptămâni înaintea crizei gunoiului, arată clar că situația a fost premeditată. S-a încercat (și s-a și reușit pentru două zile) aruncarea municipiului într-o criză din care să iasă rău primarul Mircia Gutău ca imagine și Romprest Energy ca neputincioasă. Concluzia și salvarea erau la Pîrvulescu: semnarea unui contract cu Brai – Cata SRL.
Toate firele duc la ,,țeparul” Florescu. Banii de redevență?!
Cine este, de fapt, SC Brai – Cata SLR? O societate înființată de SC Urban SA (patronată de afaceristul vâlcean Teodor Florescu). Din actul constitutiv rezultă clar că Urban deține 51% din părțile sociale ale Brai – Cata (doc 2 și 3). Cine este Urban SA? Nimeni alta decât acea societate care are o datorie istorică la primăria Râmnicului. Conform unui răspuns oficial emis de primărie (doc 4), Urban are de achitat 10,8 milioane de lei, cu tot cu majorările pentru întârziere, din cauză că nu și-a achitat redevența între 2008 – 2014 (an în care s-a și reziliat contractul). Tot Urban are de plătit către primărie 619.810 lei taxă restantă de depozitare a gunoiului la Fețeni. Dacă se adună cheltuielile de judecată și onorariile executorului, suma totală ajunge la 11,4 milioane de lei. Bani pe care primăria nu îi va mai vedea niciodată, întrucât SC Urban este aproape de faliment. Dosarul falimentului este pe masa instanțelor de judecată. Și atunci, pe cine voia să aducă Virgil Pîrvulescu să adune gunoiul din oraș? O societate care gravitează în jurul aceluiași afacerist care a mai tras țeapă o dată? Sau a primat prietenia strânsă pe care viceprimarul o are cu Florescu? Cum și-a permis să manipuleze majoritatea PNL – USR, să forțeze un vot contra unor tarife, doar ca să-și aducă prietenul țepar din nou la conducta de bani publici? Ulterior, sesizând pericolul penal în care a intrat, useriștii s-au repoziționat votând noile tarife. Odată cu votul dat pe 2 iulie 2020, primarul Gutău și consilierii PSD, PER, USR au depășit criza gunoiului și nu au lăsat interesele de grup să primeze. Scenariul Sector 1 București a fost depășit, dar cel mai probabil se va muta pe masa de lucru a Parchetului. Gutău i-a retras lui Pîrvulescu sarcinile pe salubrizare, tocmai din cauza manevrelor pe care a încercat să le facă.
