Țara noastră nu stă foarte bine la multe capitole, însă calitatea internetului reprezintă o excepție. România este a 13-a țară din lume în ceea ce privește viteza, stabilitatea și dezvoltarea internetului, având cifre cu 41% mai bune decât media globală. România ocupă locul secund în lume la capitolul internetului fix, având o viteză medie de 232,9 Mb/s și locul 39 în lume în clasamentul vitezei internetului mobil (63,3 Mbps/s), care mai are mult de recuperat.
În același timp, internetul este foarte accesibil, în comparație cu media globală. Suntem a 18-a țară în ceea ce privește costul internetului, într-un clasament bazat pe raportul dintre costul efectiv al serviciilor și media veniturilor salariale. Internetul se ieftinește, raportat la venituri, iar acest lucru a favorizat răspândirea internetului, care în prezent a ajuns în peste 89% dintre locuințele românilor. În destule locuri publice, internetul este gratuit, iar raza de acoperire a internetului liber este în creștere de la an la an.
Rețelele de socializare reprezintă principala activitate a românilor pe internet: 83% dintre consumatori accesează săptămânal platforme precum Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok și așa mai departe. 73% dintre cetățeni folosesc în mod regulat e-mailul și 55% dintre utilizatori răsfoiesc site-uri de știri. 69% dintre mileniali, 61% dintre tinerii profesioniști și 40% dintre pensionari au spus că ascultă muzică pe internet.
În ceea ce privește e-commerce-ul, țara noastră se află pe un trend pozitiv, iar campaniile de Black Friday ținute online au contribuit într-o bună măsură la dezvoltarea acestui sector: 43% dintre românii care au răspuns unui chestionar au mărturisit că au efectuat cumpărături online în ultima săptămână.
31% dintre românii care au acces la internet sunt pasionați de jocuri. În prezent, se așteaptă implementarea unei legi prin care profesiile din domeniul eSports să fie reglementate în țara noastră. Industria a explodat în ultimii ani, iar competițiile de top nu se feresc să organizeze turnee și în țara noastră; anul trecut, Bucureștiul a fost gazda celui mai important turneu de DOTA 2 din lume, „The International”, care a oferit premii record pentru industrie. Pe lângă această categorie, românii sunt mari amatori de jocuri sportive, cum ar fi FIFA 23 sau Forza Horizon 5, de jocuri de păcănele online cu tematică variată, precum Sizzling Hot, Book of Ra sau Lucky Lady’s Charm și de jocuri de societate, cum ar fi tablele, Monopoly sau „Escape the room”.
26% dintre români studiază sau lucrează la distanță, prin intermediul internetului, în timp ce 34% dintre angajați lucrează în regim hibrid, adică și de acasă, dar și de la birou. Atunci când au fost întrebați legat de preferințele pe care le au cu privire la modul de lucru, 84% dintre români au declarat că preferă să lucreze la distanță. Dintre cei care lucrează remote, mulți spun că nu s-ar întoarce la birou dacă angajatorul nu le-ar spori semnificativ confortul și veniturile, pentru a putea compensa timpul pierdut în trafic și costurile aferente ale deplasării. Această tendință continuă să se mențină, chiar și dacă restricțiile sanitare au încetat să funcționeze de mai bine de jumătate de an.
Mai mult de o treime dintre mileniali și aproape un sfert dintre adulți iau parte la cursuri online, aceștia fiind preocupați de dezvoltarea personală prin intermediul platformelor digitale dedicate, însă celelalte categorii de vârstă au înregistrat scoruri foarte mici la acest capitol: numai 11% dintre familiile moderne, 5% dintre familiile tradiționale și 4% dintre pensionari recurg la cursuri online.
41% dintre pensionari, aproape o treime dintre familiile moderne și un sfert dintre mileniali folosesc internetul pentru a-și alimenta pasiunile și hobby-urile. 45% dintre români obișnuiesc să-și plătească facturile online și un procent reprezentativ este înregistrat în rândul pensionarilor: 54%. Cu toate acestea, aplicațiile de online banking sunt utilizate în principal de tinerii profesioniști (45%) și de familiile moderne (48%).
Pensionarii români petrec aproape 8 ore pe zi în fața televizorului, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani petrec aproximativ două ore și jumătate pe zi în fața ecranelor. Per ansamblu, media națională este de aproximativ 5 ore de televiziune pe zi, ceea ce reflectă predominanța unui stil de viață sedentar.
