Zece ani. Un deceniu de slujire arhierească a ÎPS Varsanufie la Vâlcea. Atât a trecut din 8 iunie 2014, de când ÎPS Varsanufie a fost întronizat arhiepiscop pe tronul pe care, cândva, au stat Antim Ivireanu, Calinic de la Cernica, Atanasie Mironescu, Vartolomeu Stănescu și Iosif Gafton. Prima dată, înainte să-și aducă ajutoare, a venit singur, cu câteva zile înainte de întronizare. S-a plimbat prin curte, a parcurs cu pasul tot domeniul centrului arhiepiscopal din Râmnic și s-a uitat, în mare, în contabilitate. Și-a dat seama cât e de muncă pentru că Dumnezeu și Sfântul Sinod l-au trimis într-o arhiepiscopie unde autoritatea nu mai era a ierarhului, ierarhul nu mai era al locului, preoțimea era dezorganizată, viața culturală era mimată, activitatea socială lipsea aproape în totalitate. Doar renumele rămăsese de scaunul arhiepiscopal de la Râmnic. Pe 8 iunie 2014, de ziua pomenirii Sfinților Martiri Nicandru și Marcian, un vâlcean l-a așezat pe ÎPS Varsanufie în jilțul arhieresc: ÎPS Irineu mitropolitul Olteniei, originar din Perișani.
De a doua zi, a început munca. Odată cu munca, însă, au început și comploturile celor din partida adversă, care-l susținuseră pe PS Emilian pentru funcția de arhiepiscop. Au fost câțiva primi ani grei în care ÎPS Varsanufie a trebuit să facă jaloane între intrigile locale și activitatea ce era imperios necesară revitalizării Arhiepicopiei. Cum a reușit poate va spune public, vreodată, chiar arhiepiscopul. Până atunci, nu ne rămâne decât să amintim că a revitalizat sectorul cultural, organizând, la Vâlcea, evenimente de mare ținută, cu participarea unor artiști de talie națională și a unor academicieni. A reorganizat din temelii sectorul social, de programele curente de ajutorare ale Arhiepiscopiei beneficiind până în prezent mii de vâlceni. E greu de calculat câți localnici s-au bucurat de mese calde datorită conducerii bisericii locale, câte mii de elevi nevoiași au beneficiat de rechizite la început de an școlar sau câți bolnavi aflați în stare gravă au găsit ajutor în bani pentru operații scumpe și complicate. A construit mănăstiri, a restaurat altele, a restaurat și biserici de mir, iar preoțimea s-a obișnuit încet-încet cu o organizare specifică anilor cu care suntem contemporani. Vâlcea s-a obișnuit cu ierarhul său venit acum zece ani de la București, ca și cum l-ar fi avut dintotdeauna. ÎPS Varsanufie s-a obișnuit cu Vâlcea ca și cum ar fi condus-o duhovnicește de o viață.
Cu bunele și relele județului, cu bunele și relele sale, Vâlcea și ÎPS Varsanufie s-au lipit ca marca de scrisoare. Aproape că nimeni nu și-l mai amintește pe PS Varsanufie Prahoveanul. Cu toții îl știu însă pe ÎPS Varsanufie al Râmnicului.
Întru mulți ani!
