A apărut al patrulea număr din 2016 al revistei Periscop – publicaţie trimestrială a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere (ACMRR) din Serviciul de Informaţii Externe (SIE). Cel mai captivant material apărut este un interviu cu ultimul comandant al Securităţii, general – colonel (r) Iulian Vlad, realizat de general Petru Neghiu (preşedintele ACMRR – SIE) şi colonelul (r) Alexandru Omeag (vicepreşedinte al Asociaţiei). Este doar prima parte dintr-un interviu mai amplu, care începe cu evocări importante din viaţa generalului Vlad. Sunt povestite întâlniri cu Gheorghe Gheorghiu Dej, dar mai ales cu Nicolae Ceauşescu. Apar şi amănunte încă necunoscute publicului larg: Sergiu Nicolaescu, regizorul spargerii mitingului popular din 21 decembrie 1989 a fost urmărit informativ de Direcţia a III-a (Contraspionaj) şi Direcţia a IV-a (Contrainformaţii militare) din Securitate. Nicolaescu a scăpat doar datorită faptului că decidentul politic nu a dispus măsurile care se impuneau, conform Codului Penal. De asemenea, apar episoade interesante despre Şcoala de Ofiţeri de la Băneasa – Bucureşti. Concluzia interviului reiese încă din titlu: ,,Eu nu ştiu pentru ce am fost condamnat.”
Ca de obicei, temele ,,atacate” sunt de-o importanţă deosebită, multe dintre ele fiind aduse la zi şi dezbătute pe cazurile contrele ale geopoliticii mondiale, aşa cum a fost ea la finele anului 2016. Astfel, publicaţia începe cu un mesaj adresat de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, într-o conferinţă naţională din noiembrie, anul trecut. Apoi sunt explicate o parte ale acţiunilor serviciilor secrete ruseşti în Balcani, mai cu seama în Serbia, dar şi conflictele mocnite pe care această ţară pare să le redeschidă cu proprii vecini. Nu sunt uitate nici temutele şi respectatele servicii secrete britanice, printr-un articol cu titlul ,,GCHQ – Ultimul secret?” Urmează un ,,mozaic” de articole despre structurile de intelligence din mai multe state importante ale lumii: BND (serviciul secret al Germaniei), serviciile secrete ruseşti şi războiul lor informatic din Cehia şi alte asemenea chestiuni captivante. Plus o informaţia importantă: pentru prima dată de la înfiinţare, NATO a numit un şef al structurii de intelligence, pentru o mai bună colaborare a statelor componente.
Trecând în sfera naţională este amintit Centrul Naţional de Cifru şi Transmisiuni Cifrate, care a împlinit în 2016, 50 de ani de la inaugurare. Academicianul Dinu. C. Giurescu semnează un articol numit ,,Să privim cu speranţă, bucurie şi optimism la viitorul României”, iar dr. Ion Constantin evocă momentul Marii Uniri prin articolul ,,98 de ani de la Marea Unirea”. Din nou despre serviciile secrete germane, într-un text care punct accent pe modificările legislative din domeniu, pe care le-a dat Parlamentul Germaniei. Se evocă şi puciul împotriva ultimului lider al URSS, Mihai Gorbaciov, dar se redeschide şi cazul trădătorului Mihai Pacepa. Desigur, nu este uitat nici ,,omul momentului”, Donald Trump, al 45 – lea preşedinte al SUA. Un articol actual în orice moment este ,,Integrarea minorităţilor naţionale sau multiculturalism, din perspectiva istorică.” Un text deosebit evocă povestea Tezaurului românesc din prima conflagraţie mondială şi a Băncii Naţionale a României, urmat de un articol numit ,,Luptătorul pe frontul antisovietic.” Din nou despre politică externă în articolele ,,În Columbia renaşte democraţia şi speranţa de pace” şi ,,Preşedintele şi serviciile secrete”.
Finalul aparţine unor titluri care ţin mai mult de spectrul românesc: ,,O carte ca toate celelalte”, ,,Dumnezeu îngăduie suferinţele spre a ne învăţa binele şi spre a ne îndrepta” (text semnat de preotul Mihai Vârtejanu), ,,O carte eveniment: Transilvania, ţara noastră de veghe” şi ,,Sub semnul Marii Uniri – 1 decembrie 1918”.
