În ultimii nouă ani, aproximativ 80% din expertizele financiar contabile dispuse de toate unitățile de Parchet din Vâlcea au fost efectuate de același expert. Potrivit unui răspuns oficial, Dorobanțu Camelia a fost aleasă (nicidecum trasă la sorți) să efectueze expertizele financiar contabile în nouă dosare dintr-un total de unsprezece unde a fost nevoie de asemenea proceduri. Gazeta Vâlceană a solicitat, în baza Legii nr. 544/2001 a liberului acces la informații publice, numărul expertizelor contabile solicitate din 2016, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, dar și celelalte unități din teritoriu (Râmnicu Vâlcea, Brezoi, Drăgășani, Horezu și Bălcești), plus DIICOT. Odată cu această cerere, am solicitat și numele experților care le-au întocmit, dar și sumele de bani primite de aceștia drept onorariu. Concluziile pot fi de-a dreptul alarmante (vezi documentele de mai jos).
Rolul expertului. Cum s-a ajuns la favoritisme.
În multe dosare penale procurorul are nevoie de o expertiză profesională pentru a ajunge la adevăr. Sau, cel puțin, la acel adevăr pe care îl poate traspune în rechizitoriu pentru a-l trimite în instanță, ori pentru clasarea dosarului. În dosarele unde există indicii rezonabile de prejudiciu, pentru stabilirea acestuia, se cere expertiză financiar-contabilă. Expertul contabil este persoana care, în expertiză, întărește sau anulează bănuielile procurorului, în funcție de realitate. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. Așa funcționează statul de drept. Ce ne facem, însă, când într-un județ, un expert contabil devine favoritul Parchetului? Primește aproape toate expertizele ordonate de Parchet, plus banii aferenții muncii, dar, ce să vezi, în toate concluziile la care ajunge nu contrazice nici măcar o dată presupunerile procurorilor. Este cazul Cameliei Dorobanțu, asupra profesionalismului căreia nu vrem să aruncăm nicio umbră de îndoială. Singura problemă sesizată de orice străin într-ale justiției are legătură cu ritmicitatea cu care se repetă alegerea sa.
O hibă legislativă și o abordare imorală a Parchetului duc la pierderea încrederii
Poate Parchetul să desemneze expert pe cine vrea? Da, din păcate poate. De ce din păcate? Pentru că, în mod normal, moral și cutumiar, experții trebuie trași la sorți. Articolul 331 Cod Procedură Civilă (CPC) indică, la alineatul 1, că experții pot „fi trași la sorți sau numiți direct”. De ce se aplică dispozițiile CPC dacă este vorba despre procedura penală? Pentru că așa scrie în articolul 2, al. 2, tot din CPC: „De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare”. Așadar, Codul de Procedură Penală (CPP) nu cuprinde dispoziții contrare CPC în domeniul alegerii experților. Deci, folosindu-se de această hibă legislativă, Parchetul poate numi fără tragere la sorți.
Hiba legislativă la care facem referire a dus la situația de astăzi, din Vâlcea, când, prevalându-se de lispa unui cadru legal mai ferm, Parchetul numește aproape același expert în dosarele unde este nevoie de expertiză financiar-contabilă. Un eventual argument pe care Parchetul l-ar putea invoca este că și partea anchetată poate să-și desemneze propriul expert. Desigur. Dar, în acest caz, partea care e anchetată se află pe poziții disproporționate față de acuzare și, tocmai din cauza acestei disproporții de forțe, expertul numit sau ales de parchet ar trebui să fie în afara oricăror bănuieli. Or, cum să te afli în afara oricăror bănuieli, când tu, ca expert, ești „abonat” la astfel de expertize și, în definitiv, la bani publici. Pentru că și expertizele trebuie plătite. Iar Camelia Dorobanțu a primit, spre exemplu, într-un singur dosar 101.137 lei, după cum puteți vedea mai jos.
Ce se alege în acest caz de caracterul echitabil al procedurii?! Sau de încrederea și așa tocită a societății în instituții de forță ale statului?!
