Terfeliți public și în justiție ani de zile la rând, cei nouă jandarmi vâlceni care au fost trimiși în judecată de DNA în 2013 sunt pe cale să demonstreze că acuzațiile ce li s-au adus au fost exagerate și nu au avut fundament în realitate. La sfârșitul lunii mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile colonelului Liviu Rotaru, colonelului Vasile Iacovete, locotenenţilor colonei Aurel Gheorghe, Claudiu Negrilă şi Ion Bănuţă, căpitanului Victor Mitruţ și rezerviștilor Nicolae Nanora, Gheorghe Dima şi Vasile Valentin Olaru, trimițând cauza spre rejudecare Curții Militare de Apel București, constatându-se neexistența faptelor. Asta după ce Curtea Militară îi condamnase pe toți, în anul 2015, la câte trei ani de închisoare cu suspendare.
Acum, în data de 12 septembrie 2018, Curtea Militară de Apel București urmează să ia din nou în discuție speța celor nouă jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea și, cel mai probabil, se va înceta procesul împotriva lor sau vor fi achitați, mai ales să faptele de care sunt acuzați s-au prescris. Doi dintre jandarmi sunt deja reîncadrați în cadrul IJJ Vâlcea, ceilalți șapte fiind de ceva timp la pensie, în rezervă.
Scurt istoric al cazului
Anul 2013 a fost unul negru pentru Inspectoratul de Jandarmi Județean Vâlcea, unitatea vâlceană fiind zguduită din temelii de un scandal de corupţie. Nouă jandarmi vâlceni au fost trimiși în judecată sub acuzaţiile de abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale şi fals intelectual, fapte pe care procurorii DNA susțin că angajații IJJ Vâlcea le-ar fi comis în luna aprilie a anului 2007. Jandarmii acuzați sunt: colonelul Liviu Rotaru, colonelul Vasile Iacovete, locotenenţii colonei Aurel Gheorghe, Claudiu Negrilă şi Ion Bănuţă, căpitanul Victor Mitruţ, rezervistul Nicolae Nanora, Gheorghe Dima şi Vasile Valentin Olaru.
Concret, în rechizitorul lor, procurorii DNA au reținut că jandarmii vâlceni, în calitatea lor de președinți, respectiv de membri ai comisiilor de concurs, “și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin falsificarea documentelor de concurs, având drept consecință admiterea și implicit ocuparea pe nedrept a nouă dintre posturile scoase la cele două concursuri în detrimentul altor candidați care, deși au avut rezultate mai bune la examen, au fost respinși. Lucrările scrise au fost înlocuite”.
Așa cum spuneam, acuzațiile DNA s-au dovedit a fi, până la urmă, nefondate.
