De foarte mulți ani am abandonat coastele Mării Mediteraneene, spaniole, franceze, italiene ori ale Mării Egee în favoarea Mării Adriatice, dar nu partea italiană, ci cea croată. Motivul este foarte simplu. Apa este mult mai limpede și liniștită, asta datorită șiragului de insule ce se întinde în paralel cu țărmul încă de la Nord, de la Rijeka, până la Sud, la Dubrovnik.
Cu cei 800 kilometri de coastă și aproximativ 1.880 de insule, Croația reprezintă un adevărat paradis turistic, anual fiind vizitată de peste 20 de milioane de oameni veniți de pe toate meridianele mapamondului. În afara frumuseților naturale, Croația oferă și multiple obiective de interes istoric, multe dintre acestea aparținând patrimoniului UNESCO.
Aminteam de calitatea bună a apei marine, care are un coeficient ridicat de salinitate, care îi conferă culoarea albastră. De fapt, culoarea albastră, comparativ cu cea a mărilor învecinate, este cea mai intensă și are și o prezență redusă de alge, meduze, microorganisme.
Această mare este foarte atractivă pentru băi și pentru sporturi nautice, fiind foarte liniștită datorită barierei de insule care protejează aproape în totalitate întrega Coastă Dalmată.
Dacă la toate aceste plusuri oferite de natură adăugăm și posibilități multiple de cazare la un preț foarte rezonabil, înțelegem de ce foarte mulți iubitori de apă și soare preferă să vină în Croația.
Aceleași condiții favorabile oferă și Albania, țară care, în ultimii ani, se bucură și ea de un boom la nivel mondial.
Locul în care venim de atâția ani este un sătuc cu 400 de locuitori, în prezent devenit stațiune cu mii de turiști. Se numește Drvenik și este situat între Makarska și Dubrovnik.
În fiecare an am căutat, de obicei la plecarea spre casă, să vizităm și alte obiective din această minunată țară, devenită, în scurt timp, o adevărată țară europeană.
Anul acesta am ales localitatea Mali Ston, situată la 50 de kilometri Nord față de Dubrovnik. Are o populație de 200 de locuitori și este parte a localității Ston, cu 500 de locuitori. Ambele au fost protejate încă din secolul al XIV-lea cu un monumental zid de apărare, realizat din piatră. Acest zid străbate un munte și are o lungime de 5,5 kilometri, care îl situează, ca lungime, pe locul al doilea în lume, după Marele Zid Chinezesc. Acest zid, bine refăcut, este, în prezent, un obiectiv de o deosebită frumusețe, în ceea ce privește construcția crenelată, dar și turnurile și bastioanele de apărare.
Încă de pe vremea ocupației romane, iar, ulterior, în timpul Republicii Ragusa, Ston era un loc renumit pentru producția de sare, exploatarea acestui mineral fiind demarată în urmă cu peste 2.000 de ani. Aurul alb se exploatează și acum așa cum se făcea în urmă cu mii de ani. După evaporarea apei de mare, sarea este transportată în vagonete de lemn și depozitată într-un siloz de piatră de unde urmează ambalarea și livrarea. Interesantă este vizitarea acestei exploatări și, în special, a Muzeului Solana Ston, unde poți afla totul despre procedeul tradițional de exploatare.
Ston și Mali Ston sunt situate în Peninsula Peljesac, Ston undeva central, iar Mali Ston la mare, de fapt în golful Bay of Mali Ston, care îl desparte de continent. Apa clară și liniștită îl face atractiv și pentru un concediu plăcut, mica localitate dispunând și ea de multiple posibilități de cazare.
Un alt punct de atracție este reprezentat de aquacultura de sute de ani a diferitelor tipuri de scoici și stridii, culturile oferite de acest golf fiind de o calitate poate la fel de bună ca și a renumitelor scoici franțuzești.
Ei bine, acesta a fost, de fapt, obiectivul pentru care am petrecut două zile în acest paradis culinar. Ne-am cazat la un hotel de 5 stele, Vila Koruna, situată la malul golfului și lângă bastionul medieval.
Afacerea controlată de zeci de ani de familia Pejic, Svetan tatăl și Mario fiul, alături de foarte activa sa mamă, reprezintă, în opinia mea, cel mai important punct de atracție pentru cei care doresc să mănânce fructe de mare, în special scoici, stridii și homari.
Vizitarea și degustarea diferitelor sortimente se face organizat cu bărci, care, traversând golful, ajung în zona de cultură a scoicilor și stridiilor, care se dezvoltă de-a lungul unor funii agățate de butoaie plutitoare de plastic. Pe aceste ambarcațiuni, turiștii au ocazia de a degusta diverse sortimente de scoici și stridii, care sunt desfăcute în fața lor și servite. Golful Ston oferă condiții excepționale de cultivare a acestora și datorită faptului că râul Neretva, care se varsă în acest punct, aduce mase mari de apă dulce.
De recomandat a vizita și mânca stridii pe 19 martie, de Sfântul Iosif și ziua stridiilor, când, ca gust, acestea sunt la apogeu.
La Svetan și Mario am petrecut două zile greu de uitat. Am gustat aproape din toate felurile de scoici și stridii, atât crude, cât și preparate, la care am adăugat doi homari, scoși vii din bazinele cu apă aflate în restaurant, bazine în care se află și felurite soiuri de pește și scoici. Desigur că pentru cei care doresc și altceva în afara fructelor de mare, restaurantul oferă o paletă largă de specialități de carne și pește.
Nu am să uit să amintesc că, în zona Peninsulei Peljesac, care este o adevărată grădină și livadă, se află și vii cunoscute din timpul romanilor, din care se face renumitul vin de Peljesac.
A fost o vacanță reușită, finalizată prin cunoașterea a noi locuri frumoase, Mali Ston – Stonul cel mic, în care am găsit și această familie de oameni dedicați meseriei lor, care ne-au oferit nu numai condiții de cazare de cinci stele, dar și un dezmăț culinar, un regal de fructe de mare, lucru pentru care suntem profund recunoscători lui Svetan și lui Mario Pejic.
• Dr. Irina și Dr. Radu Dobrescu