De câteva luni, deputatul PSD Vâlcea Eugen Neață încearcă să transforme în lege o inițiativă înțeleaptă și civilizată. Aceea că drogații periculoși trebuie să fie internați și fără acceptul lor. Deocamdată, în România, fără acceptul său, niciun om nu poate fi internat pe motiv de dependență de diverse substanțe. Recent, opinia publică a fost îngrozită tocmai de un asemenea episod. Un toxicoman periculos a făcut prăpăd, ucigându-și mama și frații. Dacă inițiativa legislativă a lui Neață ar fi fost mai demult transformată în lege, criminalul ar fi putut fi internat și tratat, chiar și fără acceptul său.
Aproape că mai rău decât criminalul se comportă Ministerul Administrației și Internelor (MAI) care i-a emis un răspuns deputatului vâlcean exact pe tema asta. Filozogul francez Claude Adrien Helvetius a catalogat texte ca acela emis de MAI drept „un potop de cuvinte într-un pustiu de idei”. Desigur, francezul se referea la textele epocii sale, dar replica se potrivește perfect cu bătaia de joc emisă de MAI. Redăm, integral, textul evident revendicativ al deputatului Neață, dar și documentele care au stat la baza sa: interpelarea și răspunsul.
Eugen Neață: „Ministerul pe mâna căruia au murit o mamă și copiii ei”
În calitate de deputat în Parlamentul României, am dreptul să întreb/interpelez instituțiile statului român pe subiecte de mare interes public. Am făcut-o de multe ori pentru a cere informații și opinii specializate în legătură cu modificările legislative pe care le inițiez. Niciodată însă, chiar niciodată, nu am primit un răspuns atât de senin și de lipsit de responsabilitate cum am primit recent de la Ministerul Afacerilor Interne și, implicit, de la Agenția Națională Antidrog, aflată sub autoritatea sa (vezi fotocopii).
Reamintesc subiectul întrebărilor pe care le-am adresat pe cale oficială acestor instituții întreținute cu bani mulți de la statul român, pentru a urmări și pentru a struni fenomenul infracționalității pe teritoriul României și pe cel al traficului și al consumului de droguri, care face victime din ce în ce mai multe, în fiecare zi. Alaltăieri, o mamă și doi dintre cei patru copii ai ei a fost ucisă cu sălbăticie de unul dintre fii, presupus deocamdată drogat periculos, în mijlocul capitalei acestei țări.
De mai bine de un an de zile, sunt contactat de mame de copii ajunși la vârsta maturității, dependenți de consumul de stupefiante, care dezvoltă comportamente violente la adresa lor și a celor din jur. Am cerut celor două instituții două lucruri:
Unul este dimensiunea fenomenului cu care se confruntă, ca luptători declarați și plătiți împotriva acestui flagel. Un număr în cifre al familiilor care au reclamat pericolul în care se află locuind sub același acoperiș cu un tânăr drogat, scăpat de sub control, pentru care nu pot decide în privința izolării în vederea tratamentului de dezintoxicare.
Al doilea, o opinie calificată a unui minister și a unei agenții naționale care se declară a fi în prima linie a războiului național cu comerțul și consumul de stupefiante. Și, iată răspunsul! Ministerul Afacerilor Interne, cu trimitere la Agenția Națională Antidrog: nu există informații „referitoare la consumatorii de droguri, respectiv consumatorii de droguri periculoși pentru care s-au luat diferite măsuri” și alte vreo câteva bla-blauri legislative despre internarea nevoluntară a drogaților deveniți periculoși.
În rezumat, legislativ totul este în regulă, nu există nicio problemă. Răspunsul e redactat marți, 23 iulie 2024 și ucigașul care și-a ucis familia a făcut-o alaltăieri, 6 august într-o succesiune a faptelor care poate fi citită ca un fel de complicitate, nu-i așa?
Ministerul și agenția lui sunt perfect liniștite în timp ce ucigașul omoară în masă, uneori. Stupefiant! – ca să folosesc un cuvânt ce sună la subiect.
Cele două instituții răspund ca și cum le-am întrebat despre producțiile agricole la hectar și despre efectul razelor gama asupra crăițelor.
Am sentimentul, cumva, că am deranjat cu întrebarea și cu îngrijorarea mea pentru familiile aflate în situații de pericol.
O fi vacanță la Ministerul Afacerilor Interne și la Agenția Națională Antidrog. Domnul secretar de stat o fi numit recent, dar pe acolo lucrează sute, mii și zeci de mii de oameni care culeg informații, le procesează și organizează acțiuni de intervenție, presupun eu, în schimbul salariilor pe care le încasează.
Dacă citești siteul Agenției Naționale Antidrog te simți în secolul următor. Dacă îi ceri informații despre drogații periculoși spune că nu le are. Ce Dumnezeu se întâmplă și cine o apără pe mama din Râmnicu Vâlcea și pe alte mii care nu vorbesc în public despre fiul devenit incontrolabil și pe care nu-l pot interna fără acordul lui? Pe mama care a fost ucisă de un asemenea individ la București n-a apărat-o cineva, deși ordinul de restricție pe care și l-a retras putea fi continuat de poliție prin efectul legii, dacă avea chef.
E nelalocul lui să numim acest comportament și cel din răspunsul pe care l-am primit ca un fel de complicitate – legală și morală – la crimă reală cum s-a văzut?
Revin și revin, și revin la informația de care am nevoie pentru a-mi argumenta inițiativa legislativă la care lucrez. Care sunt cifrele adevărate ale celor care cad victime consumului de droguri în România și a celor identificați ca pericole iminente pentru ei și pentru cei apropiați?
Sunt deputat al României și am dreptul să primesc un răspuns clar, nu texte de amețit instituții de îndrumare și de control.
