Într-una dintre ședințele Camerei Deputaților, din ultima perioadă, deputatul de Vâlcea, Daniela Oteșanu a avut o pledoarie prin care a reușit să aducă în fața colegilor săi problemele reale cu care se confruntă o anumită categorie a pensionarilor. Este vorba de pensiile persoanelor cu dizabilități. Iată câteva considerente aduse de Oteșanu în prin planul discuției:
„În spaţiul public a fost o întreagă dezbatere legată de recalcularea pensiilor persoanelor cu dizabilităţi. În opinia mea, această categorie de pensionari este singura la care abordarea corectă nu trebuie să fie pe baza principiului contributivităţii. Ceea ce trebuie să primeze la această categorie este principiul solidarităţii. Din acest motiv, aplicarea formulei generale asupra contributivităţii acestor persoane creează discrepanţe mari faţă de pensiile aflate în plată. Aici aş vrea să fac totuşi o precizare. Noua lege a pensiilor nr. 360/2023 conţine anumite beneficii suplimentare pentru persoanele care au muncit în condiţii de handicap. Pentru persoanele cu handicap grav, unde se încadrează şi nevăzătorii, vârsta de pensionare se reduce cu 15 ani dacă au realizat o treime din stagiul complet de cotizare. Asta înseamnă că, după circa 12 ani de muncă, se pot pensiona. La cei cu handicap accentuat, vârsta de pensionare se reduce cu 10 ani, dacă au realizat jumătate din stagiul complet de cotizare, iar la cei cu handicap mediu, reducerea vârstei de pensionare se reduce tot cu 10 ani, dar la realizarea stagiului complet de cotizare. De asemenea, persoanele cu handicap grav sau accentuat primesc câte 0,5 şi respectiv 0,25 puncte suplimentare la pensie pentru fiecare an lucrat în condiţii de handicap.
Deci, noua lege conţine anumite beneficii suplimentare pentru această categorie şi creează condiţii avantajoase pentru cei care urmează să se pensioneze pe noua reglementare. Însă discrepanţele apar la cei care deja s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor. Iar aplicarea principiului contributivităţii la stagiile scurte de cotizare, care sunt de înţeles la această categorie, a determinat acele diferenţe mari între pensia în plată şi pensia recalculată. Evident, toţi au beneficiat de principiul „nicio pensie nu scade”, dar diferenţa mare dintre cele două valori ar presupune ca pensiile multora dintre cei care au muncit în condiţii de handicap să nu mai crească o perioadă de timp.
De aceea, în opinia mea, în acest caz, soluţia este ca, alături de principiul contributivităţii, să venim şi cu principiul solidarităţii, prin care societatea îşi manifestă susţinerea faţă de membrii săi dezavantajaţi de soartă.
Evident că intervenţia asupra Legii pensiilor nr. 360/2023 este exclusă, pentru că asta ar însemna pierderea banilor europeni şi, destul de probabil, reluarea de la zero a procesului de recalculare, care tocmai s-a încheiat.
De aceea, în opinia mea, sediul materiei unde putem aplica acest principiu al solidarităţii pentru pensionarii care au muncit în condiţii de handicap este Legea nr. 448 din 2006. Şi cred că aici putem include un fel de coeficient de solidaritate, care să se raporteze la pensia în plată a acestor pensionari şi care să completeze pensia acestora cu o sumă echivalentă creşterii inflaţiei. În acest fel, toţi pensionarii aflaţi în această situaţie ar beneficia de indexările anuale şi şi-ar menţine puterea de cumpărare la acelaşi nivel.
Aceasta este soluţia la care vă invit să reflectaţi, mai ales acei dintre dumneavoastră care aţi mers pe cealaltă cale a modificării noii Legi a pensiilor, care, aşa cum am arătat, nu e deloc fezabilă”, a încheiat deputatul vâlcean.
