Legislația românească încă are nevoie de multe îmbunătățiri atunci când discutăm de măsuri de protecție a minorilor. Din păcate, statisticile arată că în România, zilnic, un copil este violat sau agresat sexual sau cade victimă traficului de persoane, iar 85% dintre plângerile de violenţă sexuală împotriva copiilor sunt clasate, din lipsă de probe. În fiecare an, în România se anchetează în jur de 9.000 de cazuri de abuz împotriva copiilor, însă dintre acestea mai puțin de 15% ajung în instanță.
Alături de Iulia Scântei și Alina Gorghiu, am inițiat un proiect de lege care a trecut săptămâna aceasta de Senat, privind modificarea Codului Penal și al Codului de Procedură Penală. Scopul proiectului este de a combate abuzul sexual al minorilor, prin creşterea nivelului de conştientizare a publicului privind drepturile copiilor, înăsprirea pedepselor și recunoașterea criteriului vulnerabilității.
A devenit o practică în justiție ca abuzurile sexualeasupra minorilor să fie încadrate ca acte sexualeîntreținute cu consimțământul victimelor, chiar dacăvictimele sunt copii.
Proiectul adoptat la Senat clarifică această situație, astfel încât, orice act sexual al unui adult cu un minor sub 15 ani să fie considerat viol. Incriminarea distinctă a infracțiunii de viol săvârşit asupra unui minor, precum şi cea de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, ridicarea la 15 ani a vârstei consimţământului sexual şi infracțiunea constând în determinarea sau înlesnirea întreţinerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, cu forme agravante și pedepse proporţionale, toate sunt prevederi ce fac parte din noul act normativ.
Am inclus de asemenea un nou criteriu ce trebuie luat în considerare în comiterea unor astfel de infracțiuni, cel al VULNERABILITĂȚII minorului victimă – situaţia precarităţii situaţiei sale economice sau sociale, având în vedere numeroasele cazuri de abuzuri şi exploatare sexuală împotriva copiilor defavorizaţi, din familii foarte sărace, care practică cerşetoria sau prostituţia sub ameninţarea agresorilor, care nu au un domiciliu ori o reşedinţă stabilă sau care se află în diverse centre sau adăposturi.
România face un nou pas către a completa măsurile de siguranță și protecție a minorului, proiectul propus stabilind noi pedepse și circumstanțe agravante privind agresiunea asupra minorilor. Infracțiunile capătă, prin aceste noi reglementări, anvergura aferentă unor asemenea situații, în acord cu legislația europeană.
Claudia Mihaela Banu,
Senator